HRANA IDEALĂ LA ÎNDEMÂNA TUTUROR
LACTO - FERMENTAREA
Alimentul tău sa fie medicamentul tau
Iar medicamentul tau sa fie medicamentul tau
Hipocrate
,
Îmi pare rău de capra cu trei iezi ! Nutritional corectly , azi ar trebuie să le cânte iezilor : “ Usa mama descuie-ţi, /că mama v-aduce vouă / aer, apă ,vânt si rouă !
Ce ne facem ? Apar informaţii dezarmante din toate părţile : substanţe nocive în cereale, hormonii de creştere din laptele de vacă , produsele de origine animală ne acidifiază , prin fierbere şi coacere vitaminele se distrug ,legumele si fructele "bio" sunt peste bugetul mediu... ce mai rămâne la îndemâna omul de rand ?
CIUPERCILE SI LEVURILE – UZINE DE VITAMINE
Capacitaţii fenomenale de sintează a ciupercilor de cultură :
- Drojdia de bere . Cum ajunge acest produs sa conţină complexul de vitamine B (mai puţin vitamina B12), acid folic, , zinc şi proteine,seleniu, vitamine E , mai mult decât se regăsesc iniţial în bobul întreg ? Care este procedeul , sau substanţele ajutătoare acestui proces ? Ce devin substanţele nedorite din cereale ?
- Ciuperca numita Kombucha ( http://www.formula-as.ro/2004/604/medicina-naturista-25/kombucha-4788 ) ? Cum se pot obţine din zahăr şi ceai negru cantităţi însemnate de vitamina C, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12 ) ?
- Spirulina , alga - miracol . Se poate cultiva în bazine speciale cu un aport nutritiv cel putin bizar : leşie de cenuşa , sare de mare , sirop de fier ...şi urină ! Care laborator poate realiza un produs la 10% din valoarea spirulinei cu aceste materii prime ? Valabil si pentru Kefir .
Despre murăturile tradiţionale , nici nu mai spun .
În ce priveşte lacto fermentarea cerealelor , apar semne de dezget ca de exemplu despre pâine cu maia : http://paineanoastra.wordpress.com/ , http://turtitafermecata.blogspot.fr/p/reteta-de-maia-pentru-painile-mele.html
Încurajator !
. Cele enumerate mai sus sunt doar frunzele , ajungem in curînd si la rădăcinii ...
.
Întrebare retorică : se pot aplica aceste procedee pe scara largă în aşa fel încât toată lumea să beneficieze la modul cotidian ?
Da . O familie cu trei persoane îşi poate procura pentru o săptămână cu preţul unui kg de hrişcă ( orz , grau, etc ) echivalentul nutrimentelor si vitaminele aflate într-un cos cu fructe si legume “bio”. Ca sa nu spun plus .
LACTO FERMENTAREA - FUNDAMENTE BIOLOGICE
După cel de-al doilea război mondial , soldaţi întorşi de pe front
care mâncaseră pâine mucegăită în tranşee , erau mai sănătoşi ca cei privilegiaţi din spatele frontului care mâncau pâine normală.
Aceste informaţii au fost analizate de către cercetători din Germania şi Franţa , ceea ce a dus la realizarea unei metode de preparare prin lacto fermentare a alimentelor, cat si a unei baze ştiinţifice a acestei metode .Nu am informaţii despre cercetări in domeniu din alte ţări, dar este foarte posibil .
Menţionez îndeosebi pe Dr. Johannes Kuhl - Învinge cancerul (Schach dem Krebs ) , Adevăr şi minciună despre cancer (Dichtung und Wahrheit in der Krebsfrage )
http://www.dr-med-johannes-kuhl-buecher.blogspot.de/
http://www.healingcancernaturally.com/dr-kuhl-lactic-acid-treatment.html
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20550747
În Franţa menţionez pe fondatorul Bioelectronicii : Louis-Claude Vincent , pe Daniel Pinon ( http://www.regulat.fr/default/pourquoi-le-regulatpro/fermentation-en-cascade.html )
Voi prezenta unele dintre aceste produse lacto fermentate obţinute cu tehnologie de ultimă oră într-un articol separat.
Cu permisiunea si încurajarea personală a domnului Roger Castell , preşedintele Asociaţiei de Bioelectronica Vincent ( BEV) din Franţa , voi utiliza si informaţiile conţinute în revistele de specialitate Sources Vitales ,
Doresc să readuc la lumina o metodă întru totul deosebită de preparare , care poate fi valorizată de către orice persoană , aducând un beneficiu mult superior tuturor complementelor alimentare, pentru costuri mult inferioare.
Voi începe cu o trecere în revistă a utilizării ciupercilor microscopice de cultură în alimentaţia tradiţională cat şi în industria alimentară contemporană
În comparaţie cu cunoscutele utilizării sub formă de musli, fulgi , sucuri de cereale, etc, procedeul lactofermentaţiei dă cerealelor şi leguminoaselor precum hrişca , porumbul ,orezul, secara, ovăzului sau grâului ( de preferinţă spelta sau Triticum monococcum) proprietăţi dietetice şi curative mult superioare .
Lacto - fermentarea cerealelor şi leguminoaselor se apropie de tradiţionalele (pe cale de uitare ) noastre legume fermentate ,cu diferenţa că potenţialul optim se obţine doar în cinci zile.
Unicitatea acestui procedeu consta în supra activarea proprietăţilor benefice ale cerealelor, cu ajutorul acestor specii de ciuperci microscopice benefice precum :
1 ) Rhizopus , Mucor, Penicillinum Aspergiloze
2) Levuri precum Torul Utili
3) Bacterii lactice
La sfârşitul procesului de lacto fermentare, datorită capacitaţilor uimitoare de sinteză a ciupercilor inferioare se obţin :
1 ) Majoritatea vitaminelor , din care Vitaminele B integral
2) Hormoni ajutători creşterii, şi hormoni sexuali
3) Substanţele antibiotice necesare homeostaziei
Prima noţiune de baza în procedeul LA ( lacto - fermentare ) este obţinerea unei cantităţi suficiente de Acid Lactic hrănitor în detrimentul Acidului Lactic conservant ! Despre Acidul Lactic voi detalia în a doua parte a acestui articol , fiind vorba de o abordare specială . Toate micro organismele în perioada de creştere îşi produc Acidul Lactic necesar .
Se facilitează digerarea alimentele bogate în celuloza precum mazărea , ridichea , varza . Atunci când aceşti fermenţii sunt folosiţi în prepararea alimentelor mai sus menţionate, prefac celuloza într-un compozant facil asimilabil sucurilor digestive . Se pot combate cu succes indigestia prin adăugarea unei linguri de grau fermentat în timpul mesei !
Celuloza şi pentosanul ( xylanul din lemn , din tarate), sunt substanţe neasimilabile de către om, şi chiar de către unele animale, din cauza lipsei unor diateze corespondente .Aceste diateze ajuta însă la rumegătoarele să digere uşor celuloza în rumen.
Utilizări în industria alimentara
Amylasa de Aspergillus este mai activă decât cea produsă prin procedeul obţinerii malţului în industria alcoolului
În Asia se fabrică cotidian berea cu ajutorul amidonului de orez invertit ( schimbarea polarizării moleculei spre levogire)
Se foloseşte pentru prepararea seminţelor de soia în sosuri şi condimente. Asiaticii folosesc anual tone din aceste proteine enzimatice pentru echilibrarea lipsei proteice a orezului .
Chiar faimosul sos englezesc numit Worcestershire este preparat după o reţetă japoneza pe baza de soia pre-fermentată cu enzima Aspergillus oryzae .
Randamentul fermenţilor din drojdii şi levuri este utilizat enorm în producerea antibioticilor , precum şi a acidului citric ( Aspergillus niger).O celula de levură conţine pană la o mie de fermenţi diferiţi .
VITAMINELE
Speciile de levuri precum Penicillium şi Aspergillius sunt capabile să-şi sintetizeze singure toate vitaminele necesare, de aceia reusesc să se dezvolte în medii de cultura fara vitamine . Se poate observa cum ele însăşi îmbogăţesc mediul organic pe care se reproduc, facilitând astfel digestia de către animal şi asimilarea acestor vitamine de către bacteriile solului .
Aceste fermenţi produc în propriul mediul de cultura tot complexul Vitaminic B , Acid Folic, Acid p.Pantotenic ,Inozitol, Vitaminele L1 şi L2 , Acid paraminobenzoic(H)
Vitamina C, Provitaminele A şi D2 .
Aspergilles ,Penicillines şi Fusaires produc în special B1 . Unele Aspergilles produc pentru o 100 gr tarate de grau pana la 6 gr de vitamina B2 !
În Japonia se utilizează Eremothecium Ashbyii în producerea industriala a vitaminei B2 pe cultura de tarate de ovăz . În America se obţin sute de tone de vitamina B2 cu ajutorul levurii Ashbya Gossypii iar Ergostina ( Provitamina D2) se obţine preponderent prin aceleaşi procedee .
În boabele de porumb fermentat găsim vitamina B12 , capabila de descompunerea proteinelor animale , ( deci gurmanzilor de fripturi le recomand boabe de porumb fermentate ca garnitură ).
Le Rhizopus Nigricans secreta în particular Biotina . Varietatea Penicillium produce în special Vitamina M.
Putem enumera în continuare Vitamina E , Vitamina W ( factor de creştere la rozătoare); L1 ,L2 şi Z ( factor care opreşte decesul şobolanilor hrăniţi doar cu proteina animala ) . Urmează Acizii Aninaţi ca Methionina şi Cystina.
O levură naturală ( varietatea Torula ) , creează o aşa cantitate de vitamina B2, încât o coroană verde gălbui se formează în jurul mediului de cultură .
Publicului larg sunt cunoscuţi îndeosebi fermenţii folosiţi la producerea celebrelor brânzeturi franceze precum Roquefort , Camembert , etc...
PRODUCŢIA DE HORMONI
Încă din Evul Mediu găsim referinţe în folosirea ciupercilor şi a levurilor în stimularea procesului de reproducere .
Se folosea ciuperca Bovista Plumbea la stimularea reproducerii bovinelor , iar mistreţii , căinii şi urşii sunt cunoscuţi gurmanzii de trufe . În perioada rutului , cerbul consumă o cantitate considerabilă de trufe din specia Elaphomyces Granulatus - Hart's Truffle .
De altfel , proprietăţile afodisiatice ale trufei sunt cunoscute şi in zilele noastre , (preţul acestui sortiment de ciupercă spune multe) ...şi nu fară fundament , dacă se tine cont de proporţia considerabilă de zinc de mycelium pe care o conţin trufele .
Învelişul ciupercilor conţine cantităţi mari de Ergosterina ( Provitamina D) care sunt transformate în hormoni feminini de către vegetale şi plante .
Formarea substanţelor antibiotice
Substanţele cu proprietăţi antibiotice sunt secretate în egala măsură şi de ciupercile obişnuite cu rădăcină , care le transmit la randul lor vegetaţiei din apropriere.
De exemplu Penicilina este produsă de către numeroase sorturi de ciuperci Penicillium :
Penicillium Crysorgeum, P.Lanosum, P.Avelanum, P.Roseum-Citreum...Precum şi de numeroase varietăţi de Aspergiloze : A.Flavius, A.Oryzae, A.Niger . Aceste ciuperci de mucegai secreta maximul de penicilina între a 4-a şi a 6-a zi de fermentare.
Trebuie evidenţiat ca Penicilina rămâne stabilă în sol , iar Streptomicina nu .
În raport cu acesta modalitate naturală a obţinerii antibioticilor, folosirea izolată a unei antibiotic chimic izolat în terapeutica umana cere o enormă vigilentă şi un respect sever al indicaţiilor de folosire. Raţiunea acestei vigilente stau în degenerarea unor bacterii fiziologice datorita efectului soc a unei doze importante administrata izolat , sau în cantităţi mici şi repetitiv.
Alte consecinţe nedorite sunt multiplicarea microorganismelor rezistente antibioticilor, oprirea respiraţiei celulare ,diminuarea incapacităţii de apărare, apariţia alergiilor,degenerarea florei intestinale, ruperea echilibrului vitaminic.
În schimb , consumarea acestui Musli Lacto-Fermentat, nu poate provoca efecte negative, datorită simbiozei între compozanţi. Senzaţia de saţietate este factorul natural care va împiedica un eventual supraconsum.
Şi la nivel veterinar ,folosirea antibioticelor este o practică total deplasată, cu efecte dezastroase asupra animalului , efecte repercutate în alimentaţia umana. Un SINGUR KG DE CEREALE FERMENTATE conţine între 0.6 şi 2.4 mg de Penicilina , care amestecat în furaje , aduce un spor nutritiv şi imunitar în acelaşi timp .
A nu se confunda cu fermentaţia acetica şi butyrica datorata unei greşite conservării a silozului.
Ar trebui ţinut cont ca Colibacilii aflaţi în simbioza la animale cât şi la oameni, secreta ei însuşi opt varietăţi de antibiotice diferite numite Colicine, active împotriva Tifosului, Difteriei, Tuberculozei şi a altor microbi patogeni.
Chiar furajele însăşi prin aportul de plante medicinale ,conţin substanţe antibiotice . Aceste substanţe sunt de fapt asimilate de la diferitele soiuri de ciuperci din proximitate, fiind stocate în frunze.
OBŢINEREA PROTEINELOR
O alta proprietate surprinzătoare a ciupercilor inferioare este cea de a produce proteine şi materii grase de o maniere interesantă , pe culturi simple , cu costuri reduse.
O simplă celulă de levură aerobică ( varietatea Torula) are posibilitatea de se multiplica în 4 zile pana la 68.7 miliarde de celule ! Aceste levuri sintetizează proteinele vegetale de 187000 de ori mai repede decât în rumenul bovinelor . Ca fapt divers , în timpul războiului , se obţinea un fel de pateu cu ajutorul levurii Oidium Lactis cultivat pe cultură de zăr de lapte . Ingenios !
ANIHILAREA COMPONENŢILOR NON - ASIMILABILI PRIN LACTO FERMENTARE
FITAZA - FERMENTUL CARE ASIMILEAZĂ ACIDUL FITIC
Unele alimente de origine vegetală conţin substanţe neadaptate digestiei umane .
În cereale găsim o sare numita Fitina ( acid fitic ) , un factor de rahitism. Fitina este un ester de Inozitol, considerat factor anti - calviţie , care face parte din factorii de creştere accesorii grupului B2 , cu 6 molecule de acide fosforic ( H3 HPO4 ) , al cărui săruri de potasiu, calciu şi magneziu formează săruri insolubile numite Fitati . Fitina are tendinţa de a bloca tot calciu disponibil şi de a provoca astfel grave disfuncţionalităţi în schimburile de calciu ale organismului ( rahitism) .
O întâlnim în :
, - boabele de orez 250mg / 1 kg
- în boabele de grau : 950 mg /1kg
- legumele seci şi seminţele de floarea soarelui 750mg /1kg
Alternative ? Nimic la dispoziţia publicului larg . Dar iată că această deficientă în alimentaţie a fost luată in serios si corijată în alimentaţia altcuiva : PORCUL !
...Citez din metodologia românească privitoare la alimentaţia porcină :
“ Porcinele şi galinaceele excreta cantităţi mari de Fosfor pentru că,spre deosebire de rumegătoare nu sunt capabile să digere şi să utilizeze acidul fitic,care este forma în care se găseşte P( fosfor ) în nutrienţi. Ca sursă principala de hrană pentru porci este soia,ce are aproximativ 50% din fosfatul sau sub forma de acid fitic .
Incapacitatea de a cataboliza acidul fitic este cauzată de absenta unei enzime fitaze,care se găseşte în plante şi microorganisme . Majoritatea fitozelor înlocuiesc succesiv P( fosforic ) din acidul fitic pentru a produce inozitol 2-monofostat sau inozitol. A fost adăugată fitoza în nutrienţi pentru a facilita aportul de fosfor alimentar şi pentru a scădea concentraţia de fosfor din excremente.Totuşi acest supliment este costisitor şi ineficient pentru ca majoritatea activităţii enzimei este pierduta prin prepararea şi depozitarea hranei.
Ca strategie alternativa este justificat faptul ca porcii transgenici,ce exprima gena fitazei în glandele lor salivare să poată depăşi consecinţele de ordin nutriţional şi din punctul de vedere al poluării cu privire la prezenta acidului fitic în dieta.Pentru a îndeplinii acest scop,micro înjectarea embrionilor cu pronuclei a fost foloşita pentru a introduce la porci un construct transgenic ce consta din gena appA pentru fitoza provenind de la E.coli aflata sub controlul promotorului glandei parotide,care dirijează producţia unei proteine specifice salivare la şoareci.Stabilirea unor linii transgenice producătoare de fitoza a fost realizata şi apoi testata cu privire la nivelul de P după mese de soia ce conţineau 53% din fosfat sub forma de acid fitic.
În aceste condiţii acidul fitic din soia a fost digerat aproape în totalitate şi
fitaza obţinuta din OMG (eliberează fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) şi care este utilizata vn alimente de origine vegetala pentru dieta
păsărilor şi porcilor;conţinutul de P din fecale a fost redus cu 75% în comparatie cu lipsă de control transgenic.Nu au fost semnalate efecte adverse la aceşti porci.
Mai sunt necesare studii pentru a demonstra ca fitoza nu este sintetizata şi în alte locaţii în afara de glandele salivare şi ca nu este alterata cantitatea cărnii,dar şi ca fitoza nu este alergen.Cel mai probabil aceasta abordare va scădea costul producţiei de porcine cât şi de galinacee şi va diminua efectele negative asupra mediului. ,aceşti porcii transgenici au fost numiţi “porci envitro “ .
Pe când “oameni envitro” ?
Raportat cu indiferenţa fata de situaţia pesticidelor şi altor otrăvuri din alimentaţia umana , atâta grija fata de soarta porcilor, ma face să cred ca unii responsabilii din agricultura au anumite gene in comun cu rasa porcina….
CONCLUZIE ACID FITIC
Stomacul omul şi cel al animalele superioare nu are o producţie proprie de Fitaza ( fermentul destinat metabolizării fitinei ).
Depindem deci de de colaborarea cu unele specii de ciuperci inferioare, , levurii, bacterii lactice pentru digerarea acestei substanţe. Iarăşi , cele mai importante cantităţi de Fitaza le găsim în Aspergillus Niger , din care se obţine şi acidul citric .
Levurile şi bacteriile lactice conţin Fitaza care devine foarte activa la un ph de 5.25 . Seminţele în general secreta Fitaza doar în faza de germinare. Modalitatea cea mai indicata rămâne deci fermentarea , caci Fitina este digerata în scurt timp de către ciupercile inferioare, levuri şi bacterii lactice , ameliorându-se astfel gestionarea acidului fosforic şi al calciului.
.
Pe durata lacto fermentării , se anihilează şi glucozidul numit Fazine din fasolea verde, şi soyna din soia . Fermentarea anihilează de asemenea alcaloidele precum Lupine, Solanine,Cumarine , Acidul Oxalique şi Acidul Prussic
Rezultate identice se obţin în ce priveşte paraziţii intestinali precum oxiurii şi ascaris , microbii şi viruşii patogeni
Un cuvânt şi despre Thiaminase,sau antivitamina B1 . Este o enzima care are specificitatea de a degrada vitamina B1.Unele specii de pesti , moluşte , bacterii , plante si artropode conţin cantităţi importante
. Este distrusă prin preparare termica . În Japonia , unde se consuma sushi în capitaţi importante, au apărut deficiente de vitamina B1 . Proporţiile mici din cereale se neutraliză
în totalitate cu ajutorul lacto fermentării în preparări mixte.
Ref -
- http://www.ansci.cornell.edu/plants/toxicagents/thiamase.html
- http://colubridae.e-monsite.com/pages/biologie/la-vitamine-b1-et-la-thiaminase.html
INOZITOLUL
Inozitolul este esenţial pentru creşterea parului, are un efect liniştitor şi este de ajutor în reducerea colesterolului. Inozitolul îndepărtează grăsimea din ficat şi este important în sinteza lecitinei.
Prin procedeul lacto fermentării se obţine Inozitol liber, contrar panificaţiei clasice cu drojdie, lucru foarte important , întrucât alimentele care conţin Inozitol liber ( legumele cu foi verzi, levurile, si ciupercile vii), ne lipsesc pe timpul anotimpului friguros.
Studiile au arătat ca în doze mari ajută în tratamentul depresiilor, în bolile anxioase şi în afecţiunile obsesiv compulsive, fara efectele secundare ale medicamentelor. Previne oboseala musculaturii gastrice ,însoţită de o lipomatoza a ţesuturilor .
Carenta poate duce la ateroscleroza, la căderea parului, la un nivel ridicat de colesterol, la iritabilitate si indispoziţie.
Consumul de cafea în cantităţi mari poate produce o lipsă de inozitol în organism.
Un articol despre inozito : http://articoleseo.com/sanatate/nutritie/inozitolul-denumit-si-vitamina-somnului-este-la-fel-de-eficient-ca-si-somniferele.html
Prezenta lor importanta în natura ( aproape 90000 de varietăţi fata de doar 1600 de bacterii ) ,rolul lor unic în simbioza substanţelor organice, duc la concluzia ca ciupercile de mucegai ca microorganisme sau ca ciuperci cu rădăcina sunt singurele calificate în a sintetiza în natura, sau pe cultura lacto fermentata, aportul necesar de vitamine, fermenţi, hormoni, arome .
Găsim exemplele despre utilizarea lacto fermentării chiar la egipteni .
În papirusuri egiptene precum Eber sau HEARST , doua antice lucrări medicale ,conţin numeroase aplicaţii ale fungilor în tratamente . În Bavaria exista un proverb care spune : vrei să trăieşti mult timp : mănâncă pâine mucegăită !
În România si Rusia păstrează încă tradiţia lacto fermentării legumelor pe durata lunga .
PREPARARE MUSLI LACTO- FERMENTAT
Cerealele ( hrişcă, orz, secară , spelta ) la care se pot adăuga seminţe si fructe mici în proporţie de maxim 20 % se macină gros, sau se zdrobesc doar, pentru a putea fi pătrunse de apa.
Apa se adaugă în proporţie de 30% fata de cantitatea cerealelor , se amesteca bine ,după care se toarnă totul într-un castron de ceramică sau lemn.
Recipientul ( eu folosesc 3 recipiente suprapuse – unul la două zile prin rotaţie) se pune la fermentat într-un loc călduros si umed ( 20-25 ° ) ,, acoperit doar cu o pânză sau şerveţel timp de cinci zile . A şasea zi , se amesteca produsul semi – uscat cu o furculiţă pana la omogenizarea conţinutului .
Stratul de mucegai de deasupra si mirosul acrişor sunt dovada de reuşită a procedeului. Trebuie să reamintesc că ciupercile si levurile nu descompun si nu participa la procesele de putrefacţie, ci lasă acest rol bacteriilor . Deci mirosul este un reper important în evaluarea unei eventuale alterări , putin probabilă , dar nu exclusă .
Se poate servi ca plat separat, adăugând ulei , mirodenii ; poate fi pus în supe , pireuri . Dimineaţa cu salata de fructe, sau legume .
. A se prepara 50-100 gr de persoana /zi . Se poate prepara în avans pentru excursii si călătorii , cu condiţia de a fi deshidratat la max 37 ° , sii apoi măcinat fin.
Aveţi libertatea să găsiţi reţetele cele convenabile .
Eu voi da doar una :
- rumenesc lejer 1 kg de cereale la cuptor ( 5-10 min ) , îl macin sub formă de Crupe - Musli ( la moara manuală ) . In lipsa unei mori domestice , pot fi zdrobite eventual .
- pune acest Musli in apa 24 de ore
- Se amesteca douŕ parti din acest musli prŕjit si apoi hidratat cu 1 parte din acel Musli fermentat .... si se serveşte cu poftă :)
-SAU : Se amesteca două parti din acest Musli prăjit si apoi hidratat cu 1 parte din Musli fermentat , si se lasă la fermentat incă 24-36 ore împreună . Se obţine o pâine semi-uscataa superioară nutritiv celei numite Pŕine cu maia .
A se mesteca indelung si cu rŕbdare pentru o bunŕ iinsalivare ! La o astfel de hranŕ as recomanda chiar si o lecturŕ in paralel...
Exista trei factori care pot provoca un eşec în procesul de fermentare :
- nerespectarea proporţie de 30% de apa ,
- o măcinare prea fina , care împiedică oxigenarea fermentării
- curenţi de aer puternici care împiedică formarea sporilor
Calitatea cerealelor contează ! Roşiile acelea medicamentoase made in + 4000 Km , se strică si ele dacă le puneţi la murat pe toamnă
După cum veţi vede în partea a doua a acestui articol, acest musli lacto fermentat este mult superior prin conţinutul sau în substanţe vitale ( si regulatori biologici ) oricărui preparat pe baza de vitamine , de fermenţi sau de oligo elemente ,
Să aveţi poftă !
